luni, 31 decembrie 2012
miercuri, 7 martie 2012
sâmbătă, 31 decembrie 2011
vineri, 29 iulie 2011
sâmbătă, 23 aprilie 2011
marți, 22 martie 2011
Dacă-i 17 e Cenaclu la Roşia
Dacă-i 17 e Cenaclu la Roşia vor zice cârcotaşii!
Primul am fost eu, Viorel Ianc, cel care şi-a îngăduit să scrie după traire şi imaginaţie, după mine a venit domnul Suciu care a scris in legatura cu a doua intalnire, iar acuma, a treia oară profesorul Gabriel Iakab, aseaza un „corolar”. Luati aminte:
Permanenţe
Strămoşii cei din veacuri, ce-au fost şi s-au dus
Răspunzând chemării făcute de sus,
Lăsatu-ne-au nouă, ce astăzi trăim ici,
Şi limbă şi crez, doar să nu fim peltici.
Crezut-au strămoşii, pelasgii şi tracii
Că fanfaroni laşi le vor fi urmaşii?
Dar dacii şi geţii, vitejii luptători
- Mă-ntreb ca român şi eu adeseori -,
Cum vor urla din Ceruri spre noi, cei de azi,
Feştile-nnegrite legate-n grumazi?
Pământul acesta, Grădină divină,
Ce oasele lor acum le hodină,
Le strigă Dreptatea purtată în sică,
Cheamă-Adevărul din era antică,
Căci noi nu mai ştim Adevăr şi Credinţă,
Dreptate, Iubire, … ce-i O Fiinţă!
Alergăm s-adunăm, s-avem avuţie,
Că suntem plini şi pâşini de prostie!
Ne pasă de „mine”, nu ne pasă de „noi”,
Trăind în minciună, ură şi gunoi.
Singura scăpare acestui neam străvechi
E Cel ce ne-a dat gură, ochi şi urechi;
Căci Adevărul Său şi Dreptatea-I bună
Ne pot a reda virtutea străbună,
C-apoi să ne-ndrume de-acum şi până-n veci
Prin valurile vieţii, calde sau reci,
- Fiind Pronia întregii existenţe -
Dând Doamne, acestui neam, Permanenţe
profesor Gabriel – Karol Iakab
(31.01.2011)
luni, 21 februarie 2011
Roşia – Cenaclul „Permanenţe”
Joi, 17 februarie a.c., începând cu ora 17.00, s-a desfăşurat la Şcoala cu Clasele I – VIII din Roşia, întâlnirea lunară a membrilor Cenaclului „Permanenţe”. Deşi este recent înfiinţat, pe 13 ianuarie 2011, sub egida Primăriei şi a Căminului Cultural Roşia, cu sprijinul Asociaţiei „Avram Iancu”, acest cenaclu are scopuri înalte - promovarea creaţiei literare, a muzicii, folclorului, culturii, istoriei dar mai ales a nestematelor Văii Roşiei. Întâlnirea de joi seara s-a bucurat de prezenţa unor personalităţi ale culturii bihorene – Corneliu Buciuman, Florea Crişu şi nu în ultimul rând, reputatul publicist şi om de cultură, Miron Blaga. Au mai participat Ioana Urs, câştigătoarea Marelui Premiu a Festivalului Naţional de Folclor „Cântă, cântă, gură scumpă” – ediţia 2010, poetul Gheorghe Moruţ, intelectuali din comuna Roşia, membrii ai Asociaţiei „Avram Iancu” Beiuş şi, desigur, susţinătorul principal al acestei manifestări culturale – primarul Roşiei, Florin Bonca.
Activitatea a debutat cu prezentarea „Expediţiei Berger - 1000” 2010, un film video prezentat chiar de către una din membrele echipei care a coborât la 1000 m. Sub pământ – Cristina Ianc.
Au recitat versuri din creaţia proprie Gheorghe Moruţ şi Gheorghe M. David, iniţiatorul şi sufletul cenaclului. Prof. Remus Lazea a prezentat o colindă armonizată pe patru vici în programul Sibellius iar prof. Alina Lazea a prezentat recenzia a două romane din creaţia universală clasică. Mirela David a prezentat „strigături de dragoste”, culese din zonă.
S-au purtat discuţii pe marginea celor prezentate, în special a poeziilor dar surpriza cea mare a fost recitarea de către Miron Blaga a două poeme din creaţia personală, unul, dedicat lui Nicolaus Blandus ( poetul Nicolae Brânda – n.n.).
După mai bine de trei ore, întâlnirea a luat sfârşit.
Simion Suciu
Simion Suciu
vineri, 11 februarie 2011
PERMANENŢE
Iniţiatorul reuniunii institutorul Gheorghe M. David propune celor douăzeci şi trei de participanţi animaţi şi preocupaţi fiind fiecare pe segmentul său de cele mai sus enumerate, întâlniri lunare cu ocazia cărora fiecare să aibă ocazia să-şi promoveze creaţiile şi preocupările iar ceilalţi în discuţii pertinente şi exigente să facă aprecieri asupra calităţii acestora, reuşind ca printr-un efort comun să militeze pentru promovarea şi publicarea lor spre a fi cunoscute în cercuri cât mai largi.
Primarul comunei Roşia, domnul Bonca salută prezenţa invitaţilor cu respect în comuna pe care o păstoreşte asigurându-i că va face eforturile necesare în legătură cu crearea unui climat optim de desfăşurare prin înlesnirea transportului, asigurarea spaţiului de desfăşurare urmând ca prin finalizarea unor investiţii în derulare deja să fie în măsură să asigure condiţii şi mai bune.
Pe rând, mai început cu timiditate discuţiile s-au înfiripat, păreri pro şi contra dovedind preocupare şi implicare serioasă a tuturor participanţilor:
Alina Bota, Alina Lazea, Ana Tirla, Ancica Maşcaş, Adela Petriş, Andrei Moruţ, Emil Bota, Fuliaş Florica, Gabriel Iakab, Gheorghe Moruţ, Gheorghe Marinel David, Ionel Cabău, Lucia Busuioc, Monica Ştefănică, Florentina Ardelean, Mirela David, Remus Lazea, Remus Tota, Sebastian Buzgău, Veronica Popa, Valentina Silaghi, Viorel Paşcondea.
Existând consens în legătură cu necesitatea întâlnirilor şi organizării într-o asociaţie sau ONG cu denumirea enunţată se trece la alegerea preşedintelui în persoana domnului Gheorghe M. David, vicepreşedinţi fiind aleşi d-na Veronica Popa şi domnul Gheorghe Moruţ iar secretar a fost aleasă d-na Alina Lazea, critic literar.
După alegeri fiecare dintre cei prezenţi au etalat ceva şi câte ceva, materializate în poezii, fragmente literare, o comunicare în legătură cu zona carstică a comunei Roşia, fragmente de culegeri de folclor iar domnul Remus Ţoţa ne-a onorat cu o frumoasă doină.
Întâlnirea noastră s-a finalizat înr-un tonus optimist, prupunându-ne să ne întâlnim pe 17 februarie 2011 când vom continua ceea ce am întrerupt după aproape cinci ore de discuţii furtunoase.
Viorel Ianc
luni, 10 ianuarie 2011
Cronica Ianuarie
Mă străduiam la ultima ediţie a cronicii să găsesec cuvinte alese la adresa lui Aurelul Dejului care printr-un efort lăudabil, credinţă în D-zeu şi dragoste de Gurbeşti a făcut un gest deosebit meritând din plin mulţumire şi aprecierea noastră. Dar iată că aceleaşi sentimente mă îndeamnă astăzi să caut cuvinte alese, să vorbesc la superlativ de gestul extraordinar de frumos, exemplu pentru noi toţi, dat de tinerii colindători care în demersul lor normal , frumos, onest şi bine intenţionat donează „bruma” de bani deloc de neglijat, respectiv 510 lei şi 100 euro. Cui? Şi pentru ce?
O lecţie de viaţă ne-au dat aceşti copii pentru că asemeni lui Aurelul nu cred că nu aveau ce face cu aceşti bani dar credinţa în D-zeu şi dorinţa ce-a prins la ei şi nu numai de-a face biserica nouă la Gurbeşti a fost mai tare decât pornirile primare legate de nevoile curente şi nenumărate a fiecărui dintre ei.
La oră de bilanţ D-zeu mi-a trimis un semnal mie şi vouă prin ei că lucrarea la care am purces împreună se află pe un făgaş bun şi că îndemnul meu în scris şi de mai multe ori verbal: „Să prindem o dată şi vom face biserică nouă la Gurbeşti. Aşa să ne ajute D-zeu!”, este valabil, iar ei pe nume şi prenume Şora Claudiu, David Vlad, Rada Gheorghe, Lezeu Mihai, Lăzău Marian şi Codrean Amalia au prins o dată cu noi, au înţeles sensul şi importanţa momentului pe care îl trăim, sunt şi vor rămâne un exemplu de urmat dovedind încă o dată valoarea celor născuţi şi crescuţi la Gurbeşti între "oameni prietenoşi, harnici şi buni gospodari”, după cum bine-i caracteriza Felicia Lezeu în „Încă un pas spre D-zeu” într-unul din articolele ziarului nostru.
Cu voia şi cu ajutorul lui D-zeu am ajuns la finele anului 2010, primul an dedicat ridicării de biserică nouă şi se cuvine să venim în faţa d-voastră să înşirăm, să enumerăm, să vă punem la dispoziţie informaţii legate de activităţile intreprinse de noi împreună cu d-voastră pe parcursul acestui interval. De la constituirea comitetului de iniţiativă în urmă cu un an activităţile au fost multiple în planuri diferite dar cu acelaşi sens şi scop. Enunţăm că principala preocupare a noastră a fost aceea de promovare a „ideii” şi a creării de motivaţie credincioşilor să contribuie material la susţinerea ei . A fost deschis în acest sens un registru unde sunt consemnate contribuţiile personale a tuturor celor care au contribuit cu bani şi a carui conţinut ne străduim astăzi să-l facem cunoscut sub forma de tabele de subscripţie publică.
Suport pentru susţinerea aceleaşi idei a fost organizarea zilei satului Gurbeşti, eveniment deosebit, prilej cu care oameni născuţi sau cu rădăcini aici au venit, ne-au onorat cu prezenţa lor contribuind material cu o sumă de 6030 lei.
Am scris o carte legată de viaţa şi istoria satului Gurbeşti realizând din vânzare până în momentul de faţă 685 lei, am scos un ziar pe hârtie şi format electronic pe internet prin intermediul căruia încercăm să ajungem la sufletul d-voastră cu informaţiii reale în timp util încercând să vă ţinem la curent cu preocupările noastre la zi, stadiul realizării lor încercând să menţinem o stare de emulaţie care să conducă că deviza „ Să prindem o dată şi vom face biserică nouă la Gurbeşti. Aşa să ne ajute D-zeu!”.
Demarând activitaţi în legătură cu realizarea zilelor satului Gurbeşti în sfânta zi de Droştele, deci o săptămânâ după Paşte, moment de aducere aminte a tuturor credincioşilor în legătură cu cei care au trecut deja în lumea celor drepţi am realizat că în cimitirul satului unde se derula 50% din festivităţile zilei erau două lucruri necesare, începute şi nefinalizate. Unul dintre ele era un foişor la care se plantaseră în anul precedent 6 ţevi şi se adunase o sumă de 460 lei disponibilă în această perioadă, era imperios necesar finalizarea investiţiei deoarece era o piatră de încercare în realizarea unor obiective mai mari, o probă de foc dacă vreţi sa-i spunem aşa. Am finalizat „foişorul” dar ne-au fost necesare pe lângă munca fizică a numeroşi credincioşi pe care îi vom pomeni într-o altă ediţie a cronicii şi o sumă de aproape de 2000 lei, bani care la momentul respectiv au fost luaţi din ceea ce aveam adunaţi atunci pentru biserică nouă. Am încercat să recuperăm suma, reuşind.
Enumerând succint problemele parcurse aş spune că n-au fost chiar puţine. Demarând cu deschiderea contului de investiţii la BCR, lucru care ne-a costat 100 lei, la discuţii cu Proiect Bihor, am realizat studiul geo al locului stabilit pentru ridicarea bisericii cu un preţ de 600 lei. Deasemeni prin aceeaşi firmă am realizat activitatea de ridicare topo care din nou ne-a costat 600lei. Având aceste două documente am putut trece la decopertarea locului, reuşind să dislocăm 340 mc pământ aşezaţi în rampă, cheltuind o sumă de 4000 lei, reuşind ca prin selectare de firme cu oferte am coborât preţul de la 17,5 lei/ mc la 10,5/mc, realizând o economie de 2380 lei.
Deasemenea având disponibilitate şi bani am cumpărat fierul beton necesar fundaţiei şi planşeului de la cota zero, contribuind cu bani în numerar în valoare de 1500 lei iar diferenţa fiind acoperită din contul Bisericii, de unde dea asemeni am plătit urmând a fi ridicaţi 210 saci ciment a 35 kg, la nevoie (au fost folosiţi 11 la foişor).
A urmat apoi activitatea de sfinţire a pietrei de temelie, prilej cu care am contribuit cu 500 lei la cheltuielile generale ale parohiei Remetea, 75 lei cheltuieli specifice iar 480 lei reprezintă achiziţionarea de scândură necesară realizării trotuarului şi podiumului pentru cortul ridicat cu această ocazie. Au fost adunaţi :
Enunţ câteva din principiile care stau la baza funcţionării Comitetului de Organizare şi Ridicare a noii Biserici:
- Este format din: Viorel Ianc, Vasile Ioan Lăzău, Gheorghe David Marinel, Dan Lezeu, Vasile Ianc Pr. Toma Vlaş, Sebastian Lucuţa.
- Hotărârile şi ordinele de plată se iau şi sunt valabile în condiţiile în care 4 din cei 7 au semnat şi sunt de acord
- Comitetul de organizare a fost ales şi mandatat în adunare publică în decembrie 2009, adunare organizată la şcoala din Gurbeşti, la solicitarea enoriaşilor şi cetăţenilor satului Gurbeşti
- Registrul unic de evidenţă a încasărilor, plăţilor şi proceselor verbale de şedinţă îm care se adoptă hotărâri este numerotat şi şnuruit pentru a nu putea rupe sau înlocui pagini .
- Reuniţi în biserica din Gurbeşti în ziua a treia de Crăciun credincioşii ortodoxi ratifică componenţa comitetului pentru ca în ianuarie 2010 să fie aleşi şi cooptaţi în bloc în consiliul bisericesc a filiei Gurbeşti, parohia Remetea adăugând celor mai sus enumeraţi pe Lucan Teodor. Investiţi cu aceste drepturi şi puteri am purces în a realiza următoarele cheltuieli :
Acestea sunt în linii mari problemele cu care ne-am comfruntat atât am reuşit împreună cu voi să adunăm, acestea sunt cheltuielile realizate, venim în faţa d-voastră cu inimă deschisă şi absolut toate documentele pe care le avem şi justifică activitatea noastră, solicitaţi precizări, ne vom trădui să vă punem la dispoziţie toate informaţiile necesare şi ne asumăm răspunderea gestionării corecte afiecărui bănuţ. „Aşa să ne ajute D-zeu!”.
Semnează: Viorel Ianc, Vasile Ioan Lăzău, Gheorghe David Marinel, Dan Lezeu, Vasile Ianc, Pr. Toma Vlaş, Sebastian Lucuţa, Lucan Teodor
sâmbătă, 25 decembrie 2010
Piatra – Hristos
Piatra … a ajuns în capul unghiului ( Mt. 21 , 42 . )
Cu vrerea Tatălui , cu ajutorul Fiului şi cu lucrarea Sfântului Duh , în data de 30 nov . 2010 , Prea Sfinţia Sa , întru Sofronie al Oradiei , răspunzând dorinţelor noastre , înconjuratde un sobor de preoţi , diaconi , de faţă fiind autorităţile locale , domnul primar Lăzău Ioan , fiu al satului , consilieri locali ai comunei Căbeşti şi un număr mare de credincioşi , au pus piatra de temelie la Gurbeşti , parohia Remetea , protopopiatul Beiuş , la noua biserică cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi Sfântul Proroc , Ilie .
Ziua de 30 nov. Este ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei , fratele Sfântului Apostol Petru , întâiul chemat al Mântuitorului la slujirea Evangheliei , ocrotitorul României şi părintele strămoşilor şi al nostru , cei de astăzi , concretizat prin acest lucru : că , credinţa În Hristos adusă de Sfântul Apostol Andrei a zidit biserici , iar noi , cei de azi păstrând neştirbită învăţătura , pe aceeaşi temelie a apostolilor , luând aminte la vrednicia părinţilor , a strămoşilor , dorim a ne învrednici de aceeaşi cinste de a ctitori o „ bazilică” pe măsura vremurilor şi a cerinţelor de astăzi .
Această piatră pusă pe temelia lăcaşului de cult , nu este una obişnuită , „ ci piatra” care simbolizează pe Hristos Mântuitorul , Fiul lui Dumnezeu Tatăl în care credem şi pe care se întemeiază credinţa noastră . Aceasta este piatra pe care au nesocotit – o ziditorii , aceasta a ajuns în capul unghiului ; de la Domnul s – a făcut aceasta , minunată este în ochii noştri ( Mt 21 , 42 ) .
Pe această „piatră” dorim a ne întemeia credinţa „dată sfinţilor” , odată pentru totdeauna ( Iuda 1 , 3 ) , nestrămutată de la el , pe această credinţă dorim a ne întemeia faptele şi a ne împărtăşi de darul Dumnezeiesc din Sfintele Taine .
Pentru aceasta este nevoie de un nou locaş de cult , dar şi pentru a avea un spaţiu mai mare pentru desfăşurarea serviciilor religioase şi totodată , prin lucrul nostru să aducem cinste înaintaşilor noştri : „ privind cu luare aminte cum şi – au întemeiat viaţa , şi – au urmat credinţa” ( Evr. 13 , 7 ) .
Tuturor cititorilor ziarului nostru de aproape şi pretutindeni , tuturor fiilor neamurilor lumii întregi , pace divină , bucurii duhovniceşti , de naşterea Domnului , Anului Nou şi Bobotezei . La Mulţi Ani !!
Gurbeşti , 14 . decembrie 2010 Preot paroh
Vlaş Toma
Încă un pas spre.... Dunnezeu!
Nu mă consider o bună oratoare, nu sunt nici chiar scriitoare şi nici măcar gazetar ci sunt o simplă locuitoare a acestui sat. Destinul a făcut ca în urmă cu şase ani să-mi las satul meu natal Remetea şi să vin alături de soţul meu Dan, împreună cu care să-mi întemeiez o familie. Timpul scurs este destul de scurt dar am fost primită şi asimilată de cei din jur, parcă aş fi trăit aici din totdeauna.
Gurbeştiul este un sat mic cu locuitori cu suflet mare, sunt prietenoşi, harnici, buni gospodari şi cu multă omenie, lucruri care m-au ajutat să mă integrez foarte repede.
Nu vreau să insist asupra biografiei mele şi nici chiar a satului ci aş vrea în câteva cuvinte să vă relatez un eveniment important care a avut loc în satul nostru pe data de 30 noiembrie 2010 ( de Sărbătoarea Sf Apostol Andrei) acela de a sfinţi şi a a pune piatra de temelie la locul unde cu ajutorul Bunului D-zeu şi a oamenilor din sat şi nu numai se va ridica o noua biserică ortodoxă.
Dacă în urmă cu un an de zile s-a făcut un prim pas, acela de a se forma Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea noii biserici, iar acel lucru era doar un vis sau o dorinţă a celor câteva zeci de credincioşi ortodocşi din sat iată că în sfârşit s-a realizat încă un pas important deşi greul deabia începe.
Şi dacă în urmă cu aproximativ 300 de ani strămoşii nostri au reuşit cu eforturi mari pentru acea vreme, să facă o bisericuţă de lemn acoperită cu şindrilă, care renovată dăinuieşte şi astăzi noi cei din prezent de ce nu am reuşi să ridicăm una mai trainica, mai frumoasă, modernă, după zilele noastre, posibilităţile mileniului 3.
Pentru gurbeşteni faptul că l-am avut printre noi pe PreaSfinţia Sa, Episcop al Oradiei Sofronie Drinceg alături de Preot Protopop Ioan Nat Balint, un numeros sobor de preoţi şi diaconi din împrejurimi a fost un lucru deosebit de emoţionant trăit de noi la cote înalte. În aşteptarea alaiului au fost prezente autorităţile locale, locuitorii satului Gurbeşti precum şi oameni din satele vecine Josani, Căbeşti şi Remetea. La sosire PreaSfinţia Sa a fost întâmpinat între cele două sate, Josani şi Gurbeşti de mesageri ai satului călare şi care cu respectul cuvenit i-au condus până la intrarea în sat, unde un grup de băieţi şi fete îmbrăcaţi în costume populare l-au întâmpinat cu pâine şi sare. Tot aici, la locul hărăzit pentru noua biserică domnul primar al comunei Căbeşti şi fiu al satului i-a adresat urarea de „Bun venit!”.
Mare şi bun a fost Domnul Dumnezeul nostru care a ţinut cu noi şi deşi cerul era încărcat cu nori, un frig pătrunzător, totuşi nu a plouat, ceremonia urmându-şi cursul în condiţii optime.
După oficierea slujbei de punere şi sfinţire a pietrei de temelie a urmat citirea hrisovului de către Pr. Protopop Ioan Nat Balin care închide documentul după citire recipient de oţel inoxidabil, turnat în ciment alături de piatra de temelie. Ceremonia se încheie cu cuvântul de învăţătură rostit de Episcopul Oradiei, PreaSfinţitul Sofronie Drinceg. Urmează o scurtă vizită la biserica veche, monument istoric, unde PreaSfinţia Sa semnează în cartea de onoare a bisericii, remarcând că în urmă cu 30 de ani antemergătorul dânsului, Episcopul Vasile Coman a fost prezent şi asemeni dânsului a semnat în cartea de onoare.
La final oamenii plini de pioşenie s-au împrăţtiat pe la casele lor cu mulţumirea sufletească că au asistat la un eveniment deosebit, pentru unii probabil unic în viaţă. Înainte să închei întrucât suntem în postul Crăciunului şi in pragul Sfintelor Sărbători de iarnă, doresc tuturor gurbeştenilor şi a celor care citesc ziarul nostru multă sănătate, bucurie, Crăciun Fericit, Sărbători Fericite şi un sincer, călduros La Mulţi Ani!
Gurbeşti 08.12.2010 Felicia Lezeu
luni, 20 decembrie 2010
Naşterea Domnului
Naşterea Domnului este cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, 25 decembrie. Cea mai veche atestare a prăznuirii Crăciunului datează de la finele secolului al III – lea, de când istoricul bizantin Nichifor Calist consemnează, pe timpul persecuţiei dispuse de împăraţii Diocleţian şi Maximian, că aproximativ 20.000 de mucenici au fost arşi de vii într-o biserică din Nicomidia, unde şi în jurul căreia se adunaseră să prăznuiască ziua Naşterii Domnului. De la ziua sfântă a Naşterii Domnului Iisus au trecut 2005 ani. Atunci s-a auzit şi primul colind. Se deschisese cerul revărsând lumină, corul heruvimilor cânta imne de slavă – primele colinde care străbăteau văzduhul: “Slavă întru cei de sus şi-ntre oameni bunăvoire şi pace pe pământ.”
Cu toţii s-au bucurat şi au dus vestea cea mare în oraş zicând: “Hristos s-a născut”, veste care a ajuns şi în spaţiul Carpato – danubiano – pontic, locuitorii acestor locuri devenind creştini.
Pr. prof. Nicolaie Necula spunea despre colinde: “ele sunt rezonanţe afective de înaltă sensibilitate şi de puternică intensitate, creînd o atmosferă cu totul specială în trăirea religioasă.
Colindele înfăţişează evenimentul de extraordinară importanţă al venirii Fiului lui Dumnezeu întrupat, într-un nimb de o deosebită frumuseţe şi duioşie. Păstrate din moşi strămoşi şi cântate fără întrerupere, din generaţie în generaţie, în noaptea sfântă a naşterii Mântuitorului, colindele vestesc mesajul de mântuire, de pace şi de bună înţelegere adus de cel care s-a întrupat pentru ca lumea să aibă viaţă şi belşug.”
Aceste colinde sunt valori şi creaţii nepreţuite ale poporului român şi fac parte din tezaurul nemuritor al culturii noastre româneşti. Este o mare binecuvântare pentru noi, pentru cultura românească că aceste colinde ne duc, mergând pe firul inspiraţiei lor melodice până la începuturile noastre creştineşti şi româneşti. De aceea ele fac parte din folclorul poporului nostru. Ele se cântă sau se recită pe la ferestrele creştinilor şi acest lucru se face cu dragoste şi dăruire.
Dacă ne-ar întreba cineva care este originea acestor colinde, trebuie să răspundem că ele s-au născut odată cu plămada noastră românească, izvorul lor fiind acele cântări din noaptea sfântă a Naşterii Domnului. Ele sunt dovezi de mare însemnătate pentru originea şi autohtonia noastră românească.
De asemeni colindele sunt purtătoarele, părtrâtoarele, apărătoarele învăţăturii creştine adevărate imne de laudă aduse lui Dumnezeu, evocări de idei şi sentimente naţionale, înfăţişând istoria poporului nostru de la “Bădica Traian”, adică de la începuturi şi sunt îndemn la unitate în cuget.
Luminaţi de raza lucitoare a stelei lui Iisus colindăm an de an, ducem vestea Naşterii Domnului spre noi generaţii, cinstind astfel Pruncul Sfânt pe tatăl Ceresc şi neamul românesc.
Hoi, scoală-te, hoi om bun
Hoi, scoală-te, hoi om bun,
Că vin sfinţi de-ai lui Crăciun
Tot cântând şi fluierând.
Pe Dumnezeu lăudând.
Cu nişte vorbe frumoasă
Cum sunteţi şi dumneavoastră.
Dacă gazdă nu ne crezi
Ieşi afară şi ne vezi,
Că suntem cu haine verzi.
Şi ne ploaie, şi ne ninge
Şi ne bate-o vreme re
Sub straşina d’altuie
Fire-ai, Doamne, iertător!
Nici ne ploaie, nici ne ninge,
Numa ce s-o pogorâtu
Un pâlcaş dă porumbaş
Cu glăsuţ dă fecioraş
S-o scoborât pă pământ
Fiuţul tatălui sfânt.
Inf: Lezeu Miron
Gurbeşti
Răsăritul
Răsăritu-i răsărit
Do stea mândră luminoasă.
Nu mi-i steagu luminosu,
Ci mi-i steagu lui Hristosu;
Ce luceşte şi slipeşte,
Nimeni Doamne nu mi-l vede.
Numai domnii ce mi-l vădu:
Doi o trii o filostofi.
Filostofi arăduielii
Tăt pă steagu stelielii.
Cându-şi fusă la un locu,
La dun locu-i la mijlocu,
Părdă curtea lui Irodu,
Steaua li să ascundele.
Filostofi în curţi intrară:
- Bună zua, ce mi-ş dară?
Şi Irod îi grăiele:
- Sănătoşi, voi, filostofi!
Ce cercaţi, voi, filostofi?
- Noi cercăm, da nu d-aflămu
D-a lui craiul cel tânăru;
Doar aice s-o născutu!
- Ba aice n-o născutu;
Treceţi-nainte şi-l cercaţi!
Dacă voi li-ţi şi d-aflale
Înturnaţi napoi şi-mi spuneţi!
Să mă duc şi eu la ielu,
Să mă închinu-şi eu Lui.
Filostofi arăduiele
Tăt pă steagu stelielii.
Când îşi fusă la dun locu
La d-un locu, la mijlocu,
Părdă curtea lui Crăciun,
Steaua li şi d-arătale.
Filostofi-n curţi intrară
- Bună zua, ce mi-ş dară?
Şi Crăciunuşi grăiele:
- Sănătoşi, voi, filostofi!
Ce cercaţi, voi, filostofi?
- Noi cercăm şi nu d-aflămu
D-a lui craiu cel tânăru;
Doar aice s-o născut!
- Da, d-aice s-o născut;
Poatele îi şi născut.
În iesluţa boilor,
În florile fânului,
În paile grâului,
Mândru fieş s-arătale.
De trei ori în trei chipuri:
Când s-arătă-ntâia oară,
Cum îi pruncu mai soboru,
Dă-i mai drag părinţiloru;
Când s-arată a doua oară,
Cumu-i fecior mai fecior,
Da-i mai drag oamenilor;
Când s-arătă a treia oară,
Cumu-i omu miez dă omu,
Dă străbate cărunţeşte.
Şi mi-ş calcă legi direpte,
Cinste mare ce-l cinsteşte
Cu cinci mânji dă tămâie
Şi cu nouă dă făclie,
Scutecaş dă bumbăcaş,
Faşe groasă dă mătasă.
Maica Sfântă-şi grăiele:
- Cinstească-vă Dumnezeu
Cum cinstiţi voi fiul meu!
Filostofi să bucurară,
Pă Irodu-nconjurară,
Tot mai tare-l tulburară.
Şi te-ntoarce cruce-n masă
Să fii gazdă sănătoasă!
Şi te-ntoarce busuioc
Să fii gazdă cu noroc!
Ref: Corinde mi-i, Doamne.
(Colind cântat la Remetea)
Inf. Tirla Dumitru – Gurbeşti.
luni, 6 decembrie 2010
PRIMA TROIȚĂ DIN GURBEŞTI
În urma călătoriilor şi pelerinajelor prin ţara noastră dar şi prin străinătate, văzând că majoritatea oraşelor şi satelor ortodoxe au la intrare o troiţă, am constatat cu regret ce pustiu arăta satul nostru fară nicio troiţă. De multe ori când vedeam o troiţă frumoasă ne gândeam că ar fi potrivită şi la noi.
Ideea în sine de a pune o troiţă la Gurbeşti a venit pe 6 decembrie 2008 când am şi împărtăşit gândul părintelui Toma la biserică. Părintele s-a bucurat auzind vestea şi ne-a dat binecuvântare să ne apucăm de treabă.
Neavând nicio experienţă de acest gen, la început a fost destul de greu. Fiind foarte entuziasmaţi am vrut să comandăm o troiţă sculptată în stil maramureşean, însă a aparut si prima dezamagire: nu ne puteam permite, costurile fiind prea mari. Am încercat în alte părţi, interesandu-ne de la preoţi sau credincioşi care au mai făcut astfel de monumente. Încetul cu încetul am reuşit să ne pregătim şi să adunăm şi cele necesare. Am găsit apoi un om, un meşter potrivit care să pună în practică proiectul, Romi din Josani.
Desigur că au existat şi multe ispite (o buna perioadă nu am gasit lemn potrivit, ori nu era timp, ori nu stiam unde o vom amplasa etc.), la un moment dat chiar, ne-am pierdut nădejdea crezând că nu o mai terminăm niciodată. Am pierdut însă, din vedere faptul că atunci când faci un lucru plăcut lui Dumnezeu, El îţi este alături şi te ajută, mai mult decât îndrăzneşti să ceri.
Astfel, am reuşit într-un final să terminăm troiţa, dar nu când ne-am propus noi, ci când a vrut Dumnezeu şi cum a vrut El. Astfel a ieşit bine, chiar cu mult peste aşteptările noastre. Am găsit apoi un loc, credem noi, potrivit unde a fost aşezată şi sfinţită pe data de 14 septembrie 2010 de Ziua Crucii. La sfinţire au participat alături de părintele Toma, preoţi din sate vecine (Pr.Ciprian de la Petreasa, Pr.Mihai de la Căbeşti şi Diaconul Florin din Italia), reprezentanţi ai Primăriei Căbeşti (Primar Lăzău Ioan-Vasile, Viceprimar Uşvat Ioan) şi numeroşi săteni, credincioşi a-i Bisericii nostre.
Vrem să mulţumim în primul rând lui Dumnezeu pentru ajutor şi apoi tuturor celor care ne-au ajutat într-un fel sau altul, Slavă Domnului că au fost mulţi, din acest motiv nu o să-i enumerăm aici ca nu cumva din neatenţie să uităm pe cineva, suntem însă siguri că Dumnezeu îi ştie pe toţi şi că le va răsplati. Ne-am bucurat foarte mult că la sfinţire au participat un număr însemnat de credincioşi, doar troiţa a fost făcută pentru întreg satul Gurbeşti şi ca binecuvântare pentru orice trecător.
Ne bucurăm de asemenea şi credem că şi Hristos Se bucură când cineva nu numai că trece pe lângă troiţă făcându-şi semnul Sf Cruci, dar şi pune o floare, o lumânare sau o candelă.
Nădăjduim că Bunul Dumnezeu ne va ajuta ca şi pe viitor să putem face asemenea lucruri şi să dea gândul cel bun şi altora să ni se alăture.
CODREAN IOANA AMALIA
LĂZĂU FLORIN
miercuri, 24 noiembrie 2010
Cronica iulie - august - noiembrie
Presaţi de multiplele probleme , nu am avut prea mult timp pentru bilanţuri , deşi aruncând o privire în spate , nu putem să nu remarcăm mobilizarea exemplară , starea de emulaţie a tuturor , până şi primarul şi – a suflecat mâinile şi a purces la acţiuni şi activităţi în legătură cu una din cele mai reuşite activităţi a anului „Ziua satului Gurbeşti” , prilej cu care am ieşit în faţa oamenilor , nu numai cu bucate şi băutură , ca mai peste tot , ci şi cu o carte legată de istoria satului , această foaie numită „Ziarul de Gurbeşti” , un frumos program artistic , hrană de suflet , într – un cuvânt . Cuvânt de mulţumire tuturor celor care s – au implicat dar şi celor care , din diverse colţuri de ţară şi judeţ , ne – au onorat cu prezenţa lor contribuind la un loc cu frumoasa sumă de 6000 de lai . Cu atât mai mult lăudabilă această întâlnire cu cât cele puse pe masă au fost cu precădere aduse de săteni iar bucatele pregătite de mâinile măiestre a harnicelor gospodine din sat . Ne – am ospătat , ne – am cinstit şi omenit dar a trebuit să ne apucăm de treabă , am purces la culegeri de informaţii în legătură cu proiectul pentru biserică punct de plecare a multora din celelalte lucruri . De remarcat că prin străduinţe şi încercări succesive am reuşit să coborâm preţul proiectului de la 165 milioane la 90 cu decontări succesive de 30 de milioane în funcţie de etapele de realizare , ultima fiind la predarea proiectului . Sigur că iniţial am realizat studiul geo , ridicarea top şi certificatul de urbanism , lucruri la care s – au implicat şi înhămat cele 2 fete Ianc Ana Maria şi Ianc Cristina , una inginer topograf şi fiică de gurbeştean iar cealaltă de asemenea . Se impunea pregătirea terenului în vederea trasării fundaţiei bisericii . A fost nevoie de a disloca peste 300 metri cubi de pământ , lucrarea s – a realizat în parametri normali , organizându – se o licitaţie deschisă la metru cub săpat – dislocat şi transportat în rampă . Cu acest prilej am primit oferte de la 7 firme sau persoane fizice , preţul pornind de la 1 leu şi 70 per metru cub săpat şi dus în rampă ajungând la final la 1 leu şi 5 bani de la 2 firme , optând în cele din urmă în favoarea lui Contraş Marin , om cu rădăcini în Gurbeşti şi cu contribuţie la ridicarea bisericii la întâlnirea cu fii satului . Cu profesionalism şi organizare bună , în 2 zile lucrarea a fost gata , în parametrii ceruţi , bineînţeles prilej de unele remarci a unor binevoitori din rândul sătenilor . Văzând că nu e glumă şi că suntem hotărâţi să atacăm frontal problema , fără să vrem am stârnit o serie de polemici în rândul sătenilor , sau mai bine zis ai enoriaşilor . Ele se refereau la observaţia unora care din păcate s – au mulţumit doar la „Sfaturi populare” uitând să şi contribuie la rotunjirea sumei în legătură cu ridicarea bisericii . În adunări cetăţeneşti succesive dar şi duminica după slujbă la biserică am abordat această problemă delicată astfel : de la prima întâlnire realizată în decembrie anul trecut la şcoală urmată de discuţii în sânul bisericii după Sfânta slujbă de Crăciun , prilej cu care s – a ratificat programul de construire a unei biserici noi propus de un comitet de iniţiativă în urmă cu mulţi ani , comitet de iniţiativă care vine cu o sumă de 34 de milioane de lei şi o propunere de biserică de dimensiuni mici dar cu demisol şi un design deosebit de atrăgător . Cu acest prilej se adună primii bani prin subscripţie publică pe bază de tabel , bani donaţi de cei care imbrăţişează ideea de construire de biserică nouă după modelul prezentat în adunările succesive şi cu modificări importante realizat de Cristina Ianc . Ceea ce e curios , discuţiile şi polemicile pornesc la mai bine de 6 luni de la demararea activităţii şi stabilirea obiectivelor şi nu pornesc de la cei care au cuplat la idee ci de la cei care stau pe margine şi pozează în lideri de opinie separată . Acum , ca om care m – am implicat , am chemat la lucru , am invitat la sărbătoarea Fiilor Satului , am îndemnat pre muţi să ne ajute din afara satului , am cerut bani în baza unui program adoptat împreună , în baza unui proiect fie el şi incipient în formă de poze , arătând şi motivând , asta vrem să facem , la asta ne trebuie ajutor . Normal că unuia care n – au discutat cu nimeni , n – a cerut nimănui nimic , n – a arătat cuiva poza obiectivului , normal că îi este uşor şi i se pare firesc să schimbe macazul dar nouă , celor care avem responsabilitatea implicării cu bani şi muncă nu ne este tot una . Cu toate discuţiile am avut plăcuta surpriză să constat ritmicitatea contribuţiei cu toate discuţiile şi disfuncţiile şi subliniez că din decembrie 2009 şi până la Ziua Satului s – au adunat în jur de 33 de milioane lei , dar de atunci şi până astăzi , 24 .11.2010 s – au adunat aproape tot atât , respectiv 31 de milioane şi 500 de mii cu promisiuni şi de la alţi enoriaşi . Pe cine ar trebui remarcaţi ? În primul rând Aurelu Dejului , plecat de mult din sat fără familie şi cu o infirmitate , vine lângă noi şi donează 10 milioane de lei . Gest frumos şi care vine să întărească vorbele mele legate de cele 2 categorii de gurbeşteni , respectiv una care doarme în Gurbeşti iar cealaltă dislocată fizic în alte localităţi din ţară , în care viaţa şi vremurile i – a purtat dar care au rămas în sufletul lor cu o dragoste neţărmuită faţă de Gurbeşti şi gurbeşteni . Mulţumim Aurel , Dumnezeu să fie alături de tine şi de familia ta , eşti şi ai fost unul de – al nostru iar prin gestul tău nobil ne – ai demonstrat încă o dată că prioritar ar trebui să fie sufletul pentru că refuz să cred că nu ai avut ce să faci cu banii aceştia . Vom prinde odată , vom face biserică . Aşa să ne ajute Dumnezeu !
24.11.2010 Viorel Ianc
24.11.2010 Viorel Ianc
Abonați-vă la:
Postări (Atom)